Executorul judecătoresc pune în aplicare hotărâri judecătorești și alte titluri executorii, prin măsuri precum popriri, executări silite mobiliare și imobiliare sau aplicarea măsurilor asigurătorii. Este o profesie liberală cu statut special, dar activitatea se desfășoară ca serviciu de interes public, sub controlul instanțelor și în limitele stricte ale legii.
Legea prevede expres că actul îndeplinit de executor este act de autoritate publică, având forța probantă stabilită de lege. Aceasta înseamnă că debitorii și creditorii trebuie să respecte actele de executare până când o instanță decide altfel, singura cale de contestare fiind procedura legală (contestația la executare), nu refuzul de conformare.
youtu.be/nf9F4Ob3las?si=s_tiZ-F9wIH0xSWq
Pentru ca răspunsul să fie corect și rapid, cererea trebuie să cuprindă cel puțin: nume, prenume, adresă, număr de dosar (dacă este cunoscut) și descrierea concretă a ceea ce se solicită, împreună cu temeiul legal, dacă este cazul. La transmiterea prin e-mail, este recomandat ca subiectul mesajului să conțină numărul dosarului și o scurtă descriere (de exemplu: „Dos. 124/2023 – Angajament de plată”), pentru o identificare rapidă.
Nu vom răspunde mesajelor care nu conțin elementele minime de identificare menționate sau care reiau solicitări deja soluționate. De asemenea, nu se comunică informații sau documente din dosar persoanelor care nu sunt părți, cu excepțiile strict prevăzute de lege.
Activitatea biroului se bazează pe proceduri legale, termene și verificări obligatorii, astfel că răspunsul la cereri nu poate fi, în mod obișnuit, imediat. Volumul mare de solicitări și necesitatea de a analiza documentele în ordinea sosirii fac ca timpul mediu de răspuns să fie, în mod realist, de aproximativ 5 zile lucrătoare.
Răspunsul poate depăși timpul mediu atunci când soluția depinde de aprobări sau informații de la alte instituții (bănci, angajatori, instanțe, alte autorități) ori de clarificări suplimentare de la părți. În astfel de cazuri, executorul nu poate grăbi procedura peste limitele legii sau ale competențelor acestor entități, motiv pentru care se cere răbdare și cooperare din partea debitorilor. De exemplu, in cazul angajamentelor de plata, timpul de raspuns depinde de momentul primirii aprobarii din partea creditorului.
Angajamentele de plată, eșalonările, suspendările ori ridicările de măsuri de executare (de exemplu, ridicarea popririi) pot fi aprobate doar de creditor, nu țin de atribuțiile executorului judecătoresc. Executorul poate transmite creditoriului propunerile debitorului și le poate consemna în acte, dar nu are dreptul legal de a decide singur asupra acestor măsuri.
În cazul în care salariul este poprit atât la angajator, cât și în contul bancar în care se încasează salariul, este important ca debitorul să comunice imediat atat bancii cat si biroului situația concretă și să transmită documente doveditoare (fluturași de salariu, extrase de cont, adrese de poprire).
Plățile se pot face prin depuneri sau viramente în conturile de consemnări deschise pe seama și la dispoziția biroului, cu indicarea obligatorie pe ordinul de plată a numărului dosarului de executare și a numelui debitorului.
Conturile in care se pot face depuneri/viramente sunt:
RO97 BREL 0002 0007 9230 0101 deschis la Libra Internet Bank,
sau
RO33 BRDE 250S V 822 6191 2500, deschis la BRD - GSG SA,
conturi de consemnări pe seama și la dispoziția BEJ Mărgineanu Viorel Victor Daniel, CIF RO 29 983 944.
Dacă vi se reține lunar o sumă din salariu prin poprire la angajator, acest lucru nu vă protejează automat de alte forme de executare silită. Creditorul are dreptul, în condițiile Codului de procedură civilă, să solicite și alte măsuri până la recuperarea integrală a creanței,
Poprirea pe salariu este doar una dintre formele de executare silită și, de multe ori, nu acoperă rapid întreaga datorie, mai ales când sumele reținute lunar sunt limitate de lege (de exemplu, până la o treime sau jumătate din venitul net, în anumite situații). Pentru a asigura recuperarea completă a creanței într-un termen rezonabil, creditorul poate cere în paralel sau succesiv și alte măsuri, iar executorul are obligația să le pună în aplicare.
Împotriva executării silite, a încheierilor date de executor și a oricărui act de executare se poate formula contestație de către persoanele interesate sau vătămate, inclusiv în caz de refuz al executorului de a îndeplini un act ori când sunt neclarități privind titlul executoriu. Dacă legea nu prevede altfel, contestația se poate introduce de regulă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul pe care îl contestă, contestația depunându-se la instanța de executare, de obicei judecătoria de la domiciliul debitorului.
Contestația la executare se depune la instanța de executare, stabilită de Codul de procedură civilă, de regulă judecătoria în a cărei circumscripție se află domiciliul sau sediul debitorului. Instanța va verifica legalitatea și temeinicia actelor de executare și poate dispune, după caz, menținerea, anularea sau modificarea acestora.
În lipsa unei dispoziții exprese a legii, biroul nu are dreptul să transmită informații sau documente din dosar persoanelor care nu sunt părți, pentru protejarea datelor și a drepturilor procesuale ale celor implicați. Solicitările formulate de terți vor fi analizate strict în raport cu temeiurile juridice invocate și cu dispozițiile legale privind accesul la informații.
Toți cei care contactează biroul au obligația de a se identifica corect și de a furniza date reale, necesare lămuririi situației. Comunicarea trebuie să fie respectuoasă și să evite orice formă de amenințare sau presiune deoarece executorul aplică legea și nu poate scurta sau ignora procedurile prevazute de normele in vigoare.
Furnizarea de informații false, ascunderea intenționată a unor date relevante sau prezentarea sub o identitate falsă pentru a obține informații din dosar pot atrage răspundere civilă și, după caz, penală (de exemplu, fals în declarații sau uz de fals), în funcție de gravitatea și consecințele faptei. În plus, biroul poate refuza comunicarea unor informații atunci când există suspiciuni privind identitatea solicitantului și poate solicita date și documente suplimentare pentru verificare.
Amenințarea, șantajul sau orice formă de constrângere îndreptată împotriva executorului sau personalului biroului, pentru a obține acte sau soluții în afara cadrului legal, pot constitui infracțiuni (de exemplu, șantaj, ultraj, amenințare) și pot fi sesizate organelor de urmărire penală. În astfel de situații, biroul poate întrerupe comunicarea directă și poate utiliza exclusiv canalele prevăzute de lege, continuând executarea în limitele stabilite de actele normative .
Executorul judecătoresc nu poate îndeplini decât actele permise de lege și doar în condițiile stabilite de Codul de procedură civilă și de Legea nr. 188/2000. Dacă o persoană consideră că un act trebuia făcut sau că un act efectuat este nelegal, calea corectă este contestația la executare adresată instanței. Presiunile exercitate asupra executorului judecătoresc pentru a-și desființa sau modifica un act de executare sau pentru a grabi efectuarea altui act, sunt in afara procedurilor legale.
Executorul judcătoresc pune în executare un titlu executoriu, asigurând echilibrul între dreptul creditorului de a-și recupera creanța și drepturile debitorului, inclusiv cele de a fi informat și de a contesta actele. Respectarea procedurilor, acordarea timpului necesar analizării cererilor și formularea corectă a solicitărilor ajută la soluționarea legală, previzibilă și transparentă a fiecărui dosar.